Si ma apuca un dor de casa,
de gradina mea cu flori,
de zimbetu mamei,
de glumele tatei,
de sarbatorile de familie,
de prietenii mei care inca nu m-au uitat,
de gustul de gutuie.
de dulceata mea de nepotzica,
de locurile copilariei mele. Frica, timiditate, necunoscut ... toate ... nimic. Asta-s eu.
Nu e nimic mai interesant decat sa te intorci intr-un loc care a ramas neschimbat ca sa iti dai seama cat de mult te-ai schimbat tu.
Mi-e dor de mine.
